Fluturele Poem by A Waltz For Zizi

Am aruncat-o pe geam, ca pe un fluture
si am inchis geamul.
Dar ea nu a plecat,
era prea obosita sa mai zboare.
Am gasit-o a doua zi acolo
rece,
moarta,
si mi-a parut rau,
dar nu mai puteam sa o tin,
sa o pastrez pentru mine.
Ea nu ma mai iubea pe mine,
de mult nu ma mai saruta.
Cred ca ma ura, ca nu intelegea
de ce i-am spus ca as fi murit doar pentru ea.
Cred ca ma dispretuia, cand in preajma ei ma inchinam.
Stia ca nu cred in dumnezeu, dar pentru ea o faceam.
Ah! E o poveste lunga. Nu am timp acum de ea.
Daca ma judeci,
sa o faci corect,
sa nu dai vina numai pe mine.
Ea a fost cea care si-a retras mana, nu eu,
ea m-a parasit.
Ce era sa fac, sa o oblig?