Cezariana Poem by Valentin Busuioc

Cezariana

Rating: 5.0

zi de duminică

mama
pe un pat de spital
nu a țipat
nu a urât

doar eu am țipat puțin
cât să o știu pe ea liniștită

câteva minute mai târziu
mamei i s-a cusut burta
vreo 17 cm

cezariana asta a urmărit-o toată viața
când mă lua în brațe
când căra apă la vite
ori când spăla de mână

acum
la doi metri sub pământ
nu o mai doare nimic

operația i s-a desfăcut

dar nici de data asta
mama nu a țipat
nu a urât

doar eu am țipat puțin

cât să o știu pe ea liniștită

Friday, August 30, 2019
Topic(s) of this poem: mother and child
COMMENTS OF THE POEM
READ THIS POEM IN OTHER LANGUAGES
Close
Error Success