Cum Nu Sunt Geometru Poem by Alexandra Parvan

Vroiam să fiu eroul unui roman pătrat
dar nu ştiu de ce mă simţeam bătrân
şi asta mă făcea să uit începutul
nu mai contează decât acele momente
pe care timpul nu le dezordonează
când ţi-am atins obrazul şi repede
am vârât mâna în buzunar
să nu-i pierd urma, să nu fie nevoie
să-l mai ating vreodată, iată
cu asta se poate începe sau sfârşi
am crezut că întâlnirile magice
au legătură cu apusul, dar eu
am întâlnit-o la răsărit
ca şi cum după răsărit ar mai putea urma ceva
a urmat ea…
uite-aşa poţi scrie până devii esenţial
ca sarea:
Cărţile sunt cele peste care închizi ochii
iar când te trezeşti sunt tot acolo
mi s-a şoptit ca unui elev dezordonat
dar eu vroiam doar
să fiu eroul unui roman atât de pătrat
încât copiii să se joace în el
ca într-o curte.